-23 de grade

Şi stai ca prostu'n staţie după un 18. Te uiţi în staţia de vizavi şi vezi un 23. "Eh, lasă că trebe să apară şi 18-le 'mediat". După 2 minute te uiţi iar vizavi, 23. "O fi acelaşi? N-are cum, ăla era verde, ăsta e albastru". După încă 2 minute, iar 23. Începi să-ţi pierzi răbdarea. Trec prin faţa ta 10, 30, 30B, 5ABCDEXŢŢWY. 18 nimic. Şi mai stai, că n-ai ce să faci altceva. Începe să-ţi îngheţe pancreasu', da' rabzi. Că deh, e România, e 2010, de ce să nu stai un sfert de oră în staţie după un căcat de autobuz? "VINE! VINE!" îţi vine să strigi, cum strigau pensionarii înainte de revoluţie când vedeau că apare un camion frigorific, în speranţa că vine ceva carne. "VINE!" îmi vine să urlu plin de speranţă că e autobuz şi nu maxi-taxi, deci o să am loc să stau jos, şi să mă-ncălzesc. Opreşte-n staţie, nu văd nimic în el, totul îngheţat. Nu poate fi un semn bun ăsta. Şi nu era. În el erau cu puţin peste 0 grade. Du-te ia-ţi bilet, luptă-te cu toţi pensionarii, fă-ţi loc până la şofer să-i dai bani pentru a te duce din punctul A în punctul B, în nişte condiţii demne de trenurile în care erau căraţi evreii în lagăre. Vreau să le urez celor de la conducerea oraşului nostru, care se ocupă de transportul local, fie el primaru', vice, consiliul local, care-o fi, un sincer 'FUCK YOU!'. Şi MURIŢI mă, că o parte din mine a murit azi, degerată!

P.S. I-aş scuipa pe cei responsabili, da' mi-e că ar îngheţa flegma-n zbor.